Cultură

Monumente cultural – istorice

  • Ansamblul schitului Crasna (1636) – satul Crasna;
  • Ansamblul bisericii de lemn “Intrarea în Biserică” (1738) – satul Cărpiniş;
  • Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1760) – satul Drăgoieşti;
  • Biserica de lemn “Izvorul Tămăduirii” (1768) – satul Crasna;
  • Biserica din lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1800) – satul Aninişu din Vale;
  • Biserica din lemn “Sfinţii Îngeri” (1833) – satul Buzeşti;
  • Biserica de lemn “Intrarea în biserică” (sec. al XIX-lea) – satul Crasna din Deal;
  • Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” (sec. al XVIII-lea) – satul Crasna din Vale;
  • Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (1824) – satul Dumbrăveni.

Elemente de patrimoniu etnocultural

  • Centrul etnografic Crasna – legat de obiceiuri tradiţionale, renumit pentru port popular, pentru creaţie artistică populară (cusături, ţesături, prelucrarea artistică a lemnului, a lânii), folclor;
  • arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”;
  • costumul popular – fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimii Sibiului, de peste munte, fie cel oltenesc, din zona etnografică a Gorjului;
  • prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de tors lâna ş.a.;
  • instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic;
  • manifestări etnofolclorice: Floriile (anual, ultima duminică înainte de paşte), Drăgaica – manifestare folclorică tradiţională, (anual, luna iunie), Rusaliile, Sf. Pantelimon, Sf. Dumitru.

Oferta de petrecere a timpului liber

Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent favorizează modalităţi variate de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicarea unor forme de turism specifice.

Turism etnocultural. Caracterul acestei localităţi, aflată la interferenţa adouă zone etnografice consacrate, a determinat conservarea unor tradiţii bazate pe confecţionarea unor obiecte de artizanat cu specific românesc, precum ţesăturile executate manual (costum popular), cusături, prelucrarea artistică a lemnului.

Obiceiurile tradiţionale legate de urcatul şi coborâtul oilor de la munte, serbări şi manifestări folclorice, nunta şi sărbătorile religioase, sunt puncte de atracţie turistică pentru iubitorii tradiţiilor satului românesc.

Manifestările tradiţionale locale, cum sunt „Drăgaica”, „Floriile”, „Rusaliile” sau târgurile anuale, sunt un prilej de a atrage cât mai mulţi turişti în zonă, de a face cunoscute tradiţiile şi arta populară locală, de stabilirea de contacte umane, iar pentru locuitorii comunei un prilej de valorificare a resurselor locale sau de petrecere a timpului liber.

Turism cultural-religios este favorizat de existenţa a numeroase obiective religioase în localitate, majoritatea fiind incluse pe Lista monumentelor de importanţă excepţională. Realizarea de programe/itinerare turistice locale şi introducerea lor în circuite regionale sau naţionale, contribuie la valorificarea acestor obiective prin turism, la cunoaşterea şi conservarea culturii ortodoxe româneşti din nordul Olteniei.

Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în satele comunei Crasna este susţinută de existenţa unor locuri deosebit de atractive, în care obiceiurile şi tradiţiile păstrate de multe generaţii, sărbătorile strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt încă vii în conştiinţa localnicilor. Inexistenţa pensiunilor turistice clasificate nu permite o circulaţie turistică semnificativă şi nici cuantificarea acesteia. Turismul rural ar putea fi încurajat şi de existenţa la circa 8 km a Staţiunii balneoclimatice Săcelu, pentru cazarea turiştilor care doresc să facă balneaţie liberă în bazinele cu apă minerală, având în vedere capacitatea de cazare redusă din staţiune. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o evoluţie echilibrată şi durabilă.

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată de locuitorii marilor centre urbane, care doresc să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de municipiul Tg. Jiu (33 km), dar şi poziţia faţă de DN 67, sunt puncte forte pentru dezvoltarea acestei forme de turism.

Turismul montan. În perspectivă, poziţia localităţii pe versanţii sudici ai Munţilor Parâng şi potenţialul turistic deosebit de valoros al acestora, va determina dezvoltarea comunei Crasna ca un important centru al turismul montan. În prezent turismul montan este mai puţin practicat, dar amenajarea infrastructurii de acces şi a unor structuri turistice corespunzătoare creează oportunităţi pentru pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane. Existenţa a numeroase poteci turistice marcate sau nemarcate şi a drumurilor forestiere, ce pornesc din satele comunei spre crestele Parângului, cât şi a potenţialului schiabil din zona Molidviş – Şaua Brusturetul Mare, sunt premise care susţin evoluţia favorabilă a acestei forme de turism. Realizarea de investiţii în amenajarea drumurilor forestiere, marcarea tuturor potecilor turistice şi în structuri turistice, constituie un prim pas pentru relansarea acestei forme de turism.

Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentă către tânăra generaţie, poate găsi în arealul localităţii oportunităţi de dezvoltare. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, motociclism, deltaplan.

Comentariile sunt închise.